10 boli care le scapă medicilor

Există boli ale căror simptome înșelătoare îi fac de multe ori pe medici să greșească în stabilirea unui diagnostic corect. Apar mai des decât ar trebui povești despre cazuri în care oamenii duc o boală pe picioare ani de zile, fără un tratament și un diagnostic corect. Vă prezentăm în continuare zece boli care îi fac pe medici să bâjbâie în stabilirea diagnosticului, dar și câteva povești reale ale unor pacienți.

Cabinetul doctorului

Caz real: Elvira, în varsta de 68 de ani, a lucrat toată viața cu cifrele. Contabil de meserie, ea și-a îndrăgit mult munca. În urmă cu 30 de ani, i se fac niște analize de rutină și atunci află că ar putea avea probleme cu ficatul. Dar nu dă importanță acestui lucru. „Mă simțeam bine, așa că nu mi-am făcut griji.” Femeia lua ceva medicamente pentru întărirea sistemului imunitar și ținea o dietă fără grăsimi pentru că suferea de ulcer.

De-a lungul anilor, Elvira merge la diverși medici și face mai multe analize, dar nici unul dintre aceștia nu-i depistează vreo altă boală în afara ulcerului pe care știa că-l are. Abia în anul 2010 organismul Elvirei trage semnalul de alarma. Femeii i se face rău în baie. „Efectiv mi s-au înmuiat picioarele și am căzut”. Elvira se sperie după acest episod și se prezintă la medicul de familie, care îi dă trimitere la Spitalul Militar din București. După o ecografie, medicul dă verdictul: Elvira prezintă leziuni extinse ale ficatului, fiind deja în stadiul de ciroză. Este trimisă la Spitalul de Boli Infecțioase „Matei Balș”, iar analizele efectuate acolo scot în evidență că femeia suferea de ani de zile de hepatita C. Boala evoluase de-a lungul a 30 de ani, fără ca vreun medic să observe, până a ajuns la stadiul de ciroză. Astăzi, Elvira continuă tratamentul sub stricta supraveghere a medicilor.

1. Hepatita C

Această boală este o infecție virală ce se transmite prin sânge infectat și contact sexual neprotejat, și atacă ficatul, provocând inflamarea lui și apariția de leziuni.

Cine este expus riscului?
Oricine a făcut transfuzie de sânge înainte de anul 1991, data de la care România a început sa-și testeze donatorii de sânge. Mai sunt expuși riscului cei care lucrează în domeniul sanitar, tinerii care se droghează, se tatuează sau au o viață sexuală neprotejată și pacienții care fac hemodializă pe termen lung.

„În România se estimează că există un milion de persoane cu virusul hepatitei C. Numai anul trecut au fost tratați de această boală 4.000 de pacienți”, spune dr. Mihai Voiculescu, președintele Asociației Române pentru Studiul Ficatului, șeful Centrului de Medicină Internă-Nefrologie al Institutului Clinic Fundeni.

Simptome și diagnostic
Oboseala este singurul simptom ce apare la începutul bolii. „E o boala silențioasă ce se descoperă întâmplător sau în stadii deja avansate, când ficatul prezintă leziuni extinse”, spune prof. dr. Mihai Voiculescu. Mai târziu, pot apărea tulburări digestive, dureri musculare și de încheieturi, probleme ale sistemului imunitar și ciroză.

Virusul poate fi detectat printr-o simplă analiză de sânge.

Tratament
O combinație de medicamente antivirale poate stopa sau încetini boala.

2. Lupus

Caz real: În primăvara anului 2000, Nicoletei îi înțepenește încheietura mâinii stângi. După o serie de analize, medicii îi pun diagnosticul de poliartrită reumatoidă și intră în tratament pentru această boală. La un an dupa aceea, Nicoleta e cuprinsă într-un studiu pentru un medicament destinat poliartritei și analizele ei sunt trimise în Anglia. „Medicii de acolo au atras atenția că s-ar putea să nu sufăr de poliartrită, ci de lupus.” Timp de șapte luni, Nicoleta continuă terapia destinată poliartritei, dar începe să se simtă foarte rău. Abia după doi ani de când s-a prezentat la medic, Nicoleta primește diagnosticul: lupus. „Sistemul imunitar atacă propriile celule și țesuturi, provocând inflamații și leziuni în organism”, spune dr. Cătălin Codreanu, medic primar reumatolog.

Cine este expus riscului?
Boala are o bază ereditară și, în general, afectează persoane cu vârsta între 15-45 de ani, în general femei.

Simptome
Sunt reprezentate de încheieturi dureroase sau tumefiate, febră, erupție cutanată (mai ales pe nas și obraji, în formă de fluture), o senzație de oboseală intensă. Uneori, boala se manifestă prin dificultăți de concentrare și afectarea organelor interne.

Diagnostic
Uneori, medicii au nevoie de luni sau chiar ani pentru a pune toate simptomele alături și a da diagnosticul corect. „Comunicarea între medic și pacient este foarte importantă”, spune dr. Codreanu. Există mai multe analize care pot atrage atenția asupra existenței bolii.

Tratament
Nu sunt tratamente care vindecă această boală, dar există terapii foarte eficiente pentru a controla evoluția bolii, astfel încât majoritatea pacienților cu lupus pot să ducă o viață activă.

3. Enteropatie glutenică

Caz real: Daniel, din București, acum în vârstă de 32 de ani, s-a luptat multă vreme cu o stare generala proastă. Timp de doi ani el a consultat mai mulți medici.
După o serie de analize, valorile crescute ale transaminazelor, care indicau o afecțiune a ficatului, l-au determinat pe unul dintre medici să ceară investigații mai amănunțite. O serie de investigații la stomac și colon nu au scos nimic în evidență. „Aveam deranjamente foarte mari la stomac și crampe”. Eliminând rând pe rând toate cauzele, în cele din urmă medicul i-a pus lui Daniel diagnosticul: enetropatie glutenică.

„Atunci când o persoană suferă de această boală și consumă alimente ce conțin gluten, se produc modificări importante ale mucoasei intestinului subțire”, spune dr. Radu Botgros, medic specialist boli infecțioase la Spitalul Clinic „Victor Babeș” și la Centrul Medical Medsana din București.

Daniel a renunțat la pâine și paste. Glutenul este o proteină care se găsește în grâu, secară, orz, în general în cereale. Enteropatia glutenică, denumită și boala celiacă, poate duce la osteoporoză, anemie feriprivă, tulburări ale sistemului nervos și serioase carențe de vitamine.

Cine este expus riscului?
La adulți, boala apare în jurul vârstei de 40 de ani, și în special la femei. Acesta a fost și unul dintre motivele pentru care lui Daniel i s-a pus atât de greu diagnosticul. „În România, prevalența bolii ar fi de circa 2% în rândul adulților”, spune dr. Radu Botgros. La cei predispuși genetic, boala poate fi declanșată de graviditate, stres, intervenții chirurgicale sau infecții virale.

Simptome
Oboseală, stare generală proastă, gaze intestinale, diaree sau constipație, vomă, fluctuații în greutate, uneori ulcerații bucale și schimbarea aspectului pielii.

Diagnostic
Se ține cont de simptome, se fac analize de sânge, dar cea mai importantă este biopsia intestinului subțire.

Tratament
Trebuie evitate alimentele care conțin gluten.

4. Hemocromatoză

Caz real: Sandra, de 52 de ani, era extrem de neliniștită din cauza unei sufocări care îi reducea drastic capacitatea de a munci. Timp de vreo doi ani, ea a fost consultată de cardiologi, care au stabilit că suferea de insuficiență cardiacă. Pielea femeii avea o coloratie ceva mai negricioasă, picioarele aveau edeme, iar ficatul era mai consistent decât normal. „Când am văzut-o, toate aceste date mi-au sugerat ideea hemocromatozei”, își amintește prof dr. Radu Voiosu, șef secție hepatogastroenterologie la Clinica medicală Colentina. Hemocromatoza se caracterizează prin absorbția și depunerea excesivă a fierului în organism, de cele mai multe ori în urma unei anomalii genetice. Corpul stochează fierul suplimentar în organe precum ficatul și inima.

Cine este expus riscului?
În majoritatea țărilor europene, circa patru persoane din 1.000 au această maladie. Dar în nouă cazuri din zece diagnosticul este incorect sau evaziv și bolnavul nu primește îngrijirile necesare. Boala evoluează nestingherită până când ies la iveală afecțiuni hepatice, pancreatice ori insuficiența cardiacă.

Simptome
Hiperpigmentare a pielii, semne de ciroză hepatică și manifestări de diabet. Cercetări mai noi au întregit descrierea bolii cu dureri de încheieturi (articulații) și slăbiciune fizică. Cu toate acestea, mulți dintre pacienti nu au nici un simptom, iar o treime din aceștia mor ca urmare a cancerului de ficat.

Diagnostic
Simple teste de sânge pot detecta surplusul de fier, iar testul ADN poate scoate la iveală predispoziția genetică. Biopsia ficatului poate confirma diagnosticul.

Tratament
Luarea de sânge în mod repetat, numită și flebotomie, îndepărtează excesul de fier.

5. Anevrism

Caz real: Mihai, medic psihiatru, în vârstă de 48 de ani, se afla în mașină când a simțit o durere năprasnică de cap. Plecase de la Spitalul Județean Bacu, unde lucra de 25 de ani, pentru a-și lua soția de la serviciu. „Am parcat și mi-am sunat soția să-i spun că mă simt foarte rău”. Mihai a fost transportat de urgență cu elicopterul la un spital din București. După investigații, prof. dr. Alexandru Ciurea, directorul Spitalului Clinic de Urgență Bagdasar-Arseni, îi pune lui Mihai diagnosticul: anevrism. Un vas de sânge din capul bărbatului se fisurase. Peste o săptămâna, Mihai e operat. Anevrismul poate evolua fără simptome până ce un vas de sânge se sparge. Există sute de mii de persoane care pot avea această boală, și totuși unii medici mai consideră că această afecțiune e rară.

Cine este expus riscului?
„Anevrismele au un impact major la persoane în plină activitate, 30-50 de ani”, spune prof. dr. Alexandru Ciurea. În cele mai multe cazuri e vorba despre o malformație congenitală, dar sunt supuse riscului și persoanele care suferă de boli circulatorii sau au hipertensiune arterială și fumătorii.

Simptome
Cele mai întâlnite simptome ale anevrismului sunt durerea puternică de cap, ceafa rigidă și alterarea stării generale. Ale simptome includ stări de vomă, vedere încețoșată și dureri deasupra sau în spatele ochiului.

Diagnostic
Dacă sunteți supus riscului, medicul vă poate recomanda un examen imagistic.

Tratament
Doar operația rapidă poate salva viața pacientului.

6. Borrelioză

Simpla mușcătură a unei insecte te poate trimite direct la spital. Este vorba de căpușă, a cărei ciupitură poate declanșa în organismul uman boala infecțioasa denumita borrelioză sau boala Lyme. Căpușa se înfige în piele și, în momentul în care se hrănește cu sânge, introduce în organismul uman Borrelia burgdoferi. „Pentru că acest lucru se întâmplă mai ales când omul iese la iarbă verde, această boală a fost inclusă în categoria bolilor asociate activităților de recreere”, explică prof. dr. Adrian Streinu-Cercel, directorul Institutului de Boli Infecțioase Matei Balș. Boala Lyme are simptome atât de vagi, încât pot trece câteva luni până când se depistează cauza pentru care pacientul se simte atât de obosit sau dezvoltă brusc artrită.

Cine este expus riscului?
În special cei care muncesc în aer liber, dar și copiii care se joacă pe lângă casă. „În România se înregistrează anual între 10 și 20 de cazuri noi”, spune prof. dr. Adrian Streinu-Cercel.

Simptome
Incubația e relativ scurtă, între două zile și două săptămâni. Prima formă de manifestare a bolii constă într-o roșeață a pielii, dispusă de cele mai multe ori în cercuri concentrice. Totuși această roșeață nu apare în toate cazurile, infecția trecând astfel neobservată. Mai pot apărea febră, dureri de cap, stare generala proastă, dureri articulare și musculare.

Diagnostic
Testele serologice pun în evidență prezența anticorpilor specifici față de bacteria Borrelia burgdoferi, dar tot simptomele sunt cele care oferă soluția pentru diagnostic.

Tratament
Se urmează un tratament de lungă durată cu antibiotice.

7. Hipotiroidism

Tiroida este o glandă endocrină situată în regiunea anterioară a gâtului, cu formă de fluture. Ea secretă hormonii tiroidieni, esențiali în funcționarea tuturor celulelor din organism. „Semnele deficitului de hormoni tiroidieni se pot integra într-un singur cuvânt: mai încet. Cordul, creierul, sistemul muscular, tubul digestiv, întreg organismul funcționează mai încet”, spune conf. dr. Corin Badiu, medic primar endocrinolog.
Există hipotiroidism congenital, dar boala poate să apară și în timpul vieții, ca urmare a unei acțiuni medicale.

Cine este expus riscului?
Hipotiroidismul congenital apre cam la unul din 3.500 de nou-născuți. Femeile sunt mai predispuse la această boală decât bărbații, circa 16-17% din femeile până în 60 de ani suferind de hipotiroidism.

Simptome
Inima bate mai rar, starea este de „buimăceală” permanentă, forța musculară scade, apare constipația. Pielea este aspră și galbenă, auzul scade, iar vocea este răgușită.

Diagnostic
Hipotiroidismul se poate detecta printr-o analiză a sângelui.

Tratament
E simplu și eficient: administrarea progresivă de hormoni tiroidieni, numai sub prescripție medicală. „Odată pus diagnosticul, acesta e definitiv, iar terapia trebuie efectuată toată viața” spune dr. Badiu.

8. Sindrom de ovar polichistic

Caz real: Bianca, de 19 ani, studentă în București, s-a confruntat cu probleme de la prima menstruație. Pe față i-au apărut pete care-i provocau mâncărimi. Părinții au dus-o la un dermatolog. El i-a prescris Biancăi un unguent pentru pete și i-a recomandat și o ecografie abdominală. Fata a mai fost consultată de un endocrinolog. După șase luni, tinerei i s-a pus diagnosticul: sindrom de ovar polichistic. Nivelul ridicat de testosteron impiedică ovarele să elibereze ovule, acestea transformându-se în chisturi.

Cine este expus riscului?
Aproximativ 5-10% din femei suferă de acest sindrom, fiind cea mai frecventă tulburare endocrină la grupa de vârstă cuprinsă între 20 și 40 de ani.

Simptome
„Predomină tulburările menstruale și sterilitatea, în asociație cu ovarele bilateral mărite”, spune dr. Elena Ciobanu, medic specialist medicină generală. Alte simptome pot include: acneea, apariția părului în zone specific bărbătești și obezitatea.

Diagnostic
Boala poate fi depistată în urma unui control ginecologic pelvian, printr-o ecografie și analize de sânge.

Tratament
Dietă și tratament hormonal cu anticoncepționale.

9. Chlamydia

Este deseori numită „boala tăcută” deoarece simptomele sunt atât de vagi încât majoritatea cazurilor trec neobservate. Chlamydia este o boală cu transmitere sexuală cauzată de un agent patogen denumit „chlamydia trachomatis”. Acest microorganism trăiește în lichidul seminal și în secrețiile vaginale sau cervicale. „În România sunt înregistrate în jur de 350.000 de cazuri. Este posibil însă ca acesta să fie doar vârful iceberg-ului”, spune dr. Dan Tutunaru, medic primar obstetrică-ginecologie la Spitalul „Elias”. Boala poate cuprinde întreaga cavitate pelviană, conducând la inflamarea trompelor și ovarelor. În unele cazuri provoacă sterilitate.

Cine este expus riscului?
Orice persoană activă sexual este supusă riscului dacă face sex neprotejat.

Simptome
Apar de obicei la 1-3 săptămâni după un contact sexual neprotejat cu un partener infectat. La femei, simptomele constau într-o secreție vaginală abundentă, uneori purulentă. Mai pot să apară dureri de șale sau abdomen, dureri în timpul actului sexual, sângerări intermenstruale și greață sau febră. La bărbați, se manifestă ca o iritație, scurgere din uretră sau jenă la urinat.

Diagnostic
Există teste serologice ce urmăresc răspunsul sistemului imunitar la această infecție. Se mai pot recolta culturi din colul uterin.

Tratament
Un tratament cu antibiotice bine condus poate rezolva definitiv această infecție.

10. Apnee

Caz real: Ion, în vârstă de 66 de ani, din București, a avut mereu probleme cu somnul. În urmă cu 20 de ani, sforăitul zgomotos începuse să-l chinuie și pe el, nu numai pe cei din jur. Medicii consultați în tinerețe, nu i-au dat nici o soluție. A făcut chiar și operatie pentru deviație de sept. Ion avea întreruperi de respirație în timpul nopții, iar ziua era obosit. De abia după zece ani, Ion a găsit un medic care i-a pus diagnosticul corect: apnee. Boala poate genera hipertensiune, afecțiuni ale inimii sau atacuri cerebrale.

Cine este expus riscului?
„Proporția de pacienți cu sindrom de apnee în somn este de 4% la femei (în special dupa menopauză) și 6% la bărbați”, spune conf. dr. Florin Mihaltan, de la Institutul de Pneumologie Marius Nasta. Riscul crește odată cu vârsta.

Simptome
Cele clasice sunt: sforăitul, pauze în care pacientul nu respiră și somnolență în timpul zilei.

Diagnostic
Boala se poate depista cu ajutorul unor aparate numite somnografe, care înregistrează toate semnele vitale în timpul nopții.

Tratament
Pacienții pot folosi un ventilator cu o mască aplicată pe față noaptea, care introduce aer și tine căile aeriene superioare deschise.

Un comentariu la „10 boli care le scapă medicilor”

  1. Informatii foarte utile! Cunosc pe cineva care s-a plimbat pe la zeci de medici de diferite specializari primand tot felul de diagnostice, pentru ca, la un moment dat, sa descopere singur ca suferea de Borrelioza. Astfel de cazuri sunt foarte triste si greu de suportat de catre cei bolnavi…

    Răspunde

Lasă un comentariu

Pin It on Pinterest