Prima baie a fiicei mele a fost o adevarata aventura. Ce emotii! Sa tii in mana acel bot, suflet din sufletul tau! Recunosc: mi-a fost teama. Drept pentru care tati, ajutorul si sprijinul meu de nadejde, a fost cel care i-a facut prima baita. Si pe a doua si pe a treia. Pana cand el a plecat in delegatie si a trebuit sa ma descurc. Desi credeam ca va fi greu, am descoperit ca nu e deloc asa. Stiam din maternitate cum trebuie procedat, pentru ca ne-au invatat asistentele cat am stat acolo. Dar acasa eram doar noi si copila. De unde sa incepem? Plus ca eram atat de emotionati.

Apa nu trebuie sa fie nici fierbinte, nici rece. Nu am avut incredere sa masuram temperatura apei cu termometrul, asa ca am preferat sa "incercam" cu cotul. Daca noua apa ni se parea buna, insemna ca si pentru copila avea sa fie buna. Auzisem de la unii prieteni deveniti parinti inaintea noastra, ca ei fierb apa pentru baia copilului, pentru ca asa se distrug microbii. Noua pediatrul ne-a spus ca nu e cazul asa ca n-am fiert-o.

Sampon? Sapun? Nu, in nici un caz sapun, fie el si pentru copii. Am ales un gel de dus pentru bebelusi. Cat mai putine chimicale pe pielea aceea atat de diafana. Spalam cu delicatete gatul, acolo se aduna lapticul ce se mai scurgea la supt, manutele, piciorusele si capsorul acela mic si drag. Dupa baie, masaj cu ulei. Iarasi, am ales varianta cea mai aproape de natural: ulei de maline, presat la rece, incalzit la baie de abur. Se incalzeste la baie de abur doar prima oara, apoi se pastreaza asa, in sticluta si se unge corpul copilului. Se pune o cantitate foarte mica in palma, pentru ca e foarte gras si e de ajuns

Indata ce se termina masajul, faceam toaleta buricului care nu cazuse inca. Pediatra copilei ne invatase cum sa procedam: cu pansamente sterile imbibate cu alcool steril de 70 grade (care se gaseste numai in farmacii), se curata locul respectiv. Cu grija, fara sa apasam, fara sa insista. Ni s-a spus ca, pentru nimic in lume sa nu folosim pudra de talc. Asta stiam si noi: pudra de talc nu e indicata la rani deschise pentru ca este un mediu propice pentru bacterii. Alcoolul steril e ideal! Nu ustura, copilasul nu simte nimic, locul se vindeca mai repede si se dezinfecteaza foarte bine. In plus, nu e nevoie de pansament aplicat peste "rana".

In primele luni de viata, ii faceam baie in fiecare seara. O relaxa si o linistea. La cap o spalam zilnic. Asta pana pe la 3 luni, caci a venit iarna si am mai rarit, o spalam o data la doua zile. Abia in vara urmatoare, la aproape 1 an, am spalat-o la cap de 2 ori pe saptamana. Ce-i mai placea! Si in ziua de azi e o ratusca veritabila, care adora sa faca baita!

• Cum comentati acest material?
• Cat de util il considerati?
• Aveti intrebari?
• Recomandati-ne prietenilor dumneavoastra!