| |
|
|
"Nu am puterea sa ma adun"
Mi-am
dorit de cand ma stiu sa devin medic. Sa stiu ca fac un bine
oamenilor. Insa, la prima incercare de admitere la facultate am
picat. Mi-am zis ca poate o sa am mai multe sanse anul urmator. Asa
ca m-am pus pe invatat. Insa, treptat mi-am pierdut curajul si nici
macar nu m-am mai prezentant la examen. De atunci si pana acum au
trecut cativa ani in care n-am mai incercat. M-am angajat ca
laboranta, m-am casatorit. Dar inca imi mai doresc sa fiu medic, am
pastrat asta in suflet ca pe un esec peste care n-am putut sa trec.
Si ma plang prietenilor de cate ori am ocazia. Dar nu am si puterea
sa ma adun.
As vrea sa te intreb de ce tocmai medic si nu altceva? Pentru ca
sunt multe meserii in care putem face bine oamenilor, ii putem ajuta
(ex: asistent social, pedagog, psiholog, avocat). Mai greu este ca,
in perceptia ta, orice meserie ti-ai alege, nici una nu va putea
ajunge la nivelul celei de medic. In cursul anilor ai investit
afectiv aceasta meserie, iar acum e greu sa o cobori de pe piedestal.
Cum te simti ca laboranta? E ceva care ti se potriveste, dar ai vrea
mai mult, pentru ca stii ca exista meseria de medic? Sau e ceva pe
care l-ai ales la intamplare?
Important este sa te gandesti daca meseria pe care o practici acum
te face sa te simti "inferioara" sau e vorba doar despre un regret
Orice rana avuta in adolescenta (nu stiu exact la ce varsta ai avut
examen de admitere la Facultate) ramane multa vreme "nemangaiata si greu
de inchis", daca ceea ce o inlocuieste nu e asemanator ca si
caracteristici.
Ma gandesc ca poate orice ai face sau ai intreprinde tot te vei gandi cum ar fi fost viata ta ca medic. . Poti
Alege sa te confrunti in mod direct cu situatia: incearca la anul sa
mai dai inca odata, iar rezultatul sa nu te sperie, indiferent cum
ar fi el. Daca rezultatul este negativ,
gandeste-te ca asta nu inseamna ca viata ta se termina aici, ci ca
nu esti facuta pentru meseria asta, nu te reprezinta; asta nu
inseamna ca nu esti in stare sa fii medic, ci ca nu ti se potriveste.
Daca rezultatul examenului iese pozitiv, visul tau de a deveni medic
se implineste si toata viata ta se va schimba.
Faptul ca te plangi prietenilor nu stiu cat de mult te ajuta, decat
sa arati ca inca te mai intereseaza
medicina, ca nu ai renuntat la vise, chiar daca acum faci oarecum
altceva. E o situatie duala: pe de o parte te pastreaza in loc:
mintea si suflteul tau raman la meseria de medic si nu te poti
bucura de ceea ce faci acum, iar pe de alta parte "iti promiti" ca
nu vei renunta la acest vis. Este un cerc vicios care va disparea
doar prin actiune propriu-zisa: examenul sustinut inca o data.
Autor:
psihoterapeut
Cristina Dinu
|
|

Cristina Dinu este psihoterapeut. A absolvit Facultatea
de Sociologie si Asistenta Sociala, Universitatea Bucuresti in 2002. A urmat
cursuri de formare in psihoterapie experientiala si psihoterapie de grup. Din
2003 studiaza psihoterapie de orientare psihanalitica. |
|
|
|
|