| |
|
|
Primii dinti ai copiilor
Albumele de familie sunt pline de fotografii cu copii la diferite
varste, in diferite ipostaze, cu mai multi sau mai putini... dinti.
In fiecare familie exista cel putin o poveste haioasa despre primii
dinti ai copiilor, despre primii dinti de lapte care au cazut sau
despre prima vizita la stomatolog.
Si pentru ca amintirile sa ramana frumoase peste ani, e bine sa
aveti grija ca primii dinti ai copiilor sa apara in conditii bune,
controlate. Aflati din acest articol tot ce trebuie sa stiti despre
eruptia dentara.
Eruptia dentara este un fenomen fiziologic in cursul caruia dintele
migreaza de la locul de formare intraosos spre creasta alveolara, in
cele din urma aliniindu-se pe arcada si intrand in raporturi cu
ceilalti dinti din cavitatea bucala.
In mod normal eruptia primilor dinti are loc la varsta de sase luni
si se termina in jurul varstei de doi ani si jumatate pentru dintii
temporari; o data la fiecare sase luni apare un nou grup dentar.
Pentru dintii permanenti eruptia se desfasoara intre 6 si 18 ani.
In mod normal ar trebui ca eruptia dentara sa decurga fara
modificari ale starii generale, dar cel mai frecvent este insotit de
dureri locale si de somn perturbat. Se pot face anumite pregatiri in
vederea eruptiei dentare, incluzand de obicei o combinatie de agenti
analgezici, antiseptici si antiinflamatori de uz local. De asemenea,
poate fi de mare ajutor utilizarea unui material dur pentru mestecat
(inele pentru eruptia dentara).
Tulburarile in eruptia dentara pot fi legate de varsta de eruptie,
de pozitia de eruptie si ordinea de eruptie.
Cele legate de varsta de eruptie sunt:
Eruptia prematura: dintele iese inainte de termenul normal, este
incomplet format, mobil si, cel mai frecvent, se pierde.
Eruptia precoce: dintele erupe pe arcada normal format, dar mai
devreme, iar factorii care pot determina aceasta eruptie precoce
sunt reprezentati de boli febrile, endocrine si sex.
Eruptia intarziata: dintele erupe pe arcada normal format dar mai
tarziu, iar factorii incriminati sunt carentele vitaminice,
hipotiroidism, sindroame genetice, ca de exemplu sindromul Down,
diverse obstacole in calea de eruptie a dintelui (cicatrici,
fibromatoza gingivala ereditara). Pe langa cauzele generale, eruptia
intarziata poate avea si cauze locale, cum ar fi absente congenitale
cel mai frecvent pentru incisivii laterali superiori sau premolarii
superiori si inferiori, inghesuirea dentara, relentia dintelui
primar, dinte supranumerar, dilacelarea.
Tulbularile legate de pozitia de eruptie sunt reprezentate de:
- malpozitii, cel mai frecvent afectati fiind caninii superiori si
premolarii 2;
- transpozitii (inversarea intre doi dintii vecini a locului pe
arcada) - cel mai frecvent se intalneste intre incisivul lateral si
canin, intre canin si
premolarul 1;
- heterotropiile, cand dintele este prezent la mare distanta de
locul normal de eruptie, aici putem sa includem prezenta suborbitala
a caninului sau molarului 3 superior sau molarul 3 inferior detectat
la nivelul marginii bazilare a mandibulei, apofiza coronoida,
incizura sigmoida.
Tulburarile legate de ordinea de eruptie:
Factorii care pot bulversa ordinea normala de eruptie pot fi locali
sau generali; cei locali vor actiona pe un numar restrans de dinti
si cel mai frecvent afecteaza zona frontala; factorii generali care
schimba ordinea de eruptie se intalnesc mai rar si sunt reprezentati
de disostozaclidocraniana, sindrom Down.
Accidentele si incidentele eruptiei dentare locale:
prurit gingival – copilul este agitat, plange mult, pofta de mancare
este scazuta, are insomnie;
pericoronarita congestiva – inflamatie mai avansata a gingiei in
zona de eruptie, copilul este agitat, refuza biberonul, salivatia
este abundenta, prezinta adenopatie submandibulara;
hematomul de eruptie – colectie sanguina inchistata aparuta cel mai
adesea datorita unui traumatism;
gingivostomatita – de la forma cea mai simpla eritematoasa, pana la
cea pultacee sau ulceronecrotica;
chistul de eruptie – descoperit accidental de parinti deoarece nu
prezinta manifestari subiective generale sau locale, sub forma unei
tumefactii fluctuente, de culoare albastruie, aparut in jurul unui
dinte temporar.
Accidentele si incidentele eruptiei dentare generale:
manifestari febrile;
tulburari digestive: greata, voma, diaree – ceea ce are ca rezultat
stagnarea cresterii in greutate in acea perioada;
tulburari nervoase, insomnie;
eriteme fesiere.
Sfaturi practice
Un lucru deosebit de important legat de eruptia dentara este faptul
ca, odata ajuns in cavitatea bucala, dintele se gaseste intr-un
stadiu incomplet de dezvoltare. Urmeaza o perioada de maturare a
smaltului dentar, cand acesta se incarca cu minerale prin absorbtie
din saliva si o perioada de dezvoltare a radacinii dentare. Pentru
dintii temporari acesta se consuma intr-un interval de un an pana la
un an si jumatate de la eruptie iar pentru dintii definitivi
dezvoltarea este completa la 2-3 ani de la eruptie.
Trebuie deci acordata o grija deosebita pentru ingrijirea lor si
aici putem indica un periaj dentar atent si riguros, masuri de
reducere a placii dentare prin clatiri bucale cu substante
antiseptice, aplicatii locale de preparate fluorurate.
Autor: Dr. Daciana Velisarato
Clinica Velvet Dental
|
|
|
|
|
