Familia este studiata de multe discipline: sociologia, psihologia, sanatatea publica, pedagogia, asistenta sociala, religia etc. In prezent functionalitatea familiei scade. Divorturile, perioadele complicate de tranzitie, situatia socio-economica existenta, lipsa bunurilor sociale deterioreaza familia. Cei mai bulversati de aceasta stare de fapt sunt adolescentii, atat din familiile bogate dar si cei din familiile sarace. Parintii cu bani cred ca e suficient sa le ofere copiilor lor bani, obiecte si relatii dar ii lipsesc de ceva capital: afectiunea si timpul petrecut impreuna cu copilul. In loc sa le ofere o educatie sanatoasa, bazata pe valori ei nu fac decat sa le deschida calea catre confuzie si catre solutii disperate (acces la droguri etc.). Multi dintre ei isi revarsa ura si durerea asupra parintilor, neputinciosi ca si ei. Adolescentii si copiii care provin din familii sarace ii invidiaza pe ceilalti si le privesc luxul ca pe ceva ce ei nu vor avea niciodata. Uneori cred ca din cauza acestora nu vor putea sa-si realizeze visele (de a face studii, de a avea un serviciu bun).

Psihoterapeutii, psihologii, sociologii studiaza aceste fenomene si incearca sa ajute familiile sa depaseasca aceasta situatie de criza. Am considerat necesar sa ma alatur si eu proiectelor de psihoterapie lansate de asistenta sociala in vederea dezvoltarii durabile a familiilor printr-o abordare multidisciplinara. Scopul proiectului a fost realizarea unor forme aditionale de psihoterapie, proces in care am crezut ca lingvistica si pedagogia poate participa cu success. Drept obiective am avut analizarea motivatiei adolescentilor pentru studiul limbilor straine, posibilitatea terapeutica de detasare fata de comportamentele de pana atunci, elaborarea curiculelor specifice si a ghidurilor de conversatie in diverse domenii, acesibile tinerilor saraci precum si implementarea, monitorizarea, evaluarea si analiza performantelor.

Aproximativ 600 de tineri din familiile cu functionalitate scazuta au fost testati in cunoasterea de limbi straine. Au fost organizate prelegeri cu demonstratii audiovizuale despre viata adolescentilor care au reusit sa-si organizeze cu succes. Deoarece tinerilor le plac videoclipurile si filmele cu povesti de succes le-am folosit pentru dezvoltarea cunostintelor de limbi straine. Cunoasterea acestora conditioneaza de multe ori psibilitatea ca un tanar sa poata lucra la firmele multinationale sau straine, de a profesa cu success intr-un domeniu sau altul, de a utiliza computerul pentru acces la informatii foarte importante sau pentru a relationa cu alti tineri. O limba straina reprezinta pentru un tanar o cale de a-si implini visele sau macar de a fi mai aproape de implinirea lor.

Dintre metodele psihologice folosite au fost formele de motivatie si analizarea eficacitatii lor. In ce priveste metodele pedagogice am elaborat curicule speciale pe meserii si interese, le-am aplicat la orele scolare, la sediul asistentei sociale sau in familii. In procesul de psihoterapie am elaborat ghiduri de conversatie pe care le-am distribuit adolescentilor. Am experimentat diverse forme pedagogice si psihologice de influentare a creativitatii, participarii active, de brainstorming, formare a grupurilor de interventie, a grupurilor de salvare etc. Acestea au fost sustinute de demonstratii ale unor tineri care au reusit sa-si gaseasca un loc de munca, care sunt satisfacuti de ceea ce fac, de cum se imbraca si chiar au reusit sa-si ajute financiar parintii. 78 % dintre cei 600 de tineri participanti la acest proiect au fost de acord sa studieze limbile straine. Dintre acestia 85 % au ales sa invete o meserie, 6 % sa mearga la facultate, si 9 % pur si simplu sa cunoasca limbile straine pentru orice eventualitate.

Cele mai solicitate au fost meserii precum: bucatar 48 %, chelneri 21 %, reparatii auto 10 %, comert 8 %. Ei au studiat gramatica si literatura limbilor engleza, franceza, rusa si expresii utile in conversatii specifice diverselor domenii de interes pentru ei. Evaluarea rezultatelor ne-a demonstrat o acumulare simtitoare de cunostinte in comparatie cu momentul initial, un interes crescut si o participare mai activa. Multi dintre ei au perceput acest program ca o mare reusita motiv pentru care s-au mandrit cu reusitele lor.

• Cum comentati acest material?
• Cat de util il considerati?
• Aveti intrebari?
• Recomandati-ne prietenilor dumneavoastra!