Aloe

Plante din familia Gigliacee, originare din zone călduroase și secetoase precum Africa sau Madagascar, ele prezintă modificări morfologice asemănătoare cactușilor și sunt predispuse la a înmagazina apa pentru a rezista perioadelor lungi de secetă. Aloe se cultivă și se înmulțesc ușor, formând adevărate “colecții decorative”.

Aloe sunt plante suculente superbe ce fac parte din familia Gigliacee și sunt originare din Africa, Madagascar și Arabia. Ele sunt foarte apreciate ca plante de apartament sau grădină, în scop decorativ, dar sunt utilizate cu succes și în industria produselor de frumusețe sau cea a suplimentelor nutritive. Obișnuite cu clima secetoasă și călduroasă, aloe au frunze cărnoase, protejate de un strat ceros care împiedică pierderea apei. Frunzele pot avea o margine zimțată sau pot fi spinoase și sunt așezate sub forma unei rozete compacte.

În regiunile cu climă caldă, ele pot fi cultivate în exterior, în spațiu deschis, iar în zonele reci pot fi cultivate ușor în interior, eventual așezându-le afară doar în timpul verii.

În funcție de specie, între martie și septembrie, se dezvoltă o tulpină subțire și lungă, în vârful căreia apar florile. Florile au o formă tubulară sau de clopoței.

Cultivare

Dacă ghiveciul a devenit neîncăpător, replantați-o primăvara într-un ghiveci mai mare, folosind un compost nisipos, pe bază de turbă. Asigurați-vă că ghiveciul are un sistem de drenaj eficient, pentru a permite scurgerea apei în exces.

Primăvara și vara așezați plantele în locuri foarte luminoase, fără curenți puternici de aer și evitați expunerea directă la soare. Speciile cu frunze lucioase pot fi expuse la soare direct. Udați-le moderat, atunci când pământul de la rădăcină este aproape uscat. Din aprilie și pînă în septembrie, adăugați un îngrășămând lichid, o dată pe lună.

Toamna și iarna reduceți gradat cantitatea de apă. Excesul de apă, mai ales iarna, poate duce la distrugerea plantei. Aerisirea spațiului în care sunt ținute plantele este și ea importantă, dar fiți atenți ca iarna să nu se producă curenți de aer rece. Nu trebuie omisă curățarea frunzelor de praf cu o pensulă, care să nu afecteze planta.

Reproducere

Înmulțirea se poate face prin semințe sau prin lăstari. Însămânțarea se efectuează în perioada februarie – aprilie într-un recipient (cu un bun drenaj) cu amestec nisipos. Așezați recipientul/ghiveciul într-un loc umbros și mențineți compostul umed.

Pentru înmulțire puteți utiliza și lăstarii bazali ai plantei. Aceștia trebuie separați de planta-mamă la sfârșitul primăverii și plantați separat, într-un compost nisipos.

Pericole și precauții

Aloea este foarte sensibilă la umezeala în exces și temperaturile scăzute. Dacă pământul este prea ud sau temperatura scade sub 10 grade Celsius, rădăcinile plantei încep să putrezească.

Deși această familie de plante este rezistentă la boli și dăunători, neglijența poate duce la apariția mucegaiului cenușiu. Uneori poate apărea și păianjenul roșu, caz în care se recomandă expunerea plantei într-un loc aerisit și, eventual, folosirea unui acaricid special pentru plante suculente. Dacă observați coșenile pe frunze, folosiți o pensulă cu alcool denaturat pentru a le înlătura sau folosiți un insecticid. Atunci când replantați planta asigurați-vă cu nu au rămas coșenile pe rădăcini.

Specii și varietăți horticole

Aloe arborescens (sau Aloe arborea) poate crește până la înălțimi considerabile, astfel încât doar exemplarele tinere sunt potrivite creșterii în interior. Aloe arborea are o tulpină lemnoasă înaltă, iar în partea inferioară o rozetă din frunze. Frunzele au margini dințate. Florile sunt reunite în raceme lungi de culoare roșu-deschis și apar în perioada mai-iunie.

Aloe aristata este o specie semi-sălbatică ce poate trăi și în medii deschise, dar adăpostite. Frunzele au culoarea culoare verde-închis și formează o rozetă sferică. Frunzele sunt acoperite cu striații albicioase, au marginile înconvoiate și vârful ascuțit și dur. Florile sunt roșii-portocalii și apar în perioada mai-iunie.

Aloe striata poate atinge până la 60 de cm înălțime, are frunze alungite, striate, de culoare verde palid sau roșiatic. Înflorește în lunile de vară, iar florile (roșii sau gălbui) sunt grupate în raceme.

Aloe variegata este originară din Africa de Sud, are funze suprapuse, drepte și dure. Frunzele sunt lungi de aprox. 30 cm, au culoare verde închis și sunt străbătute pe aproape întreaga lungime de o proeminență lineară. Înfloresc în martie – aprilie, iar florile roz sunt așezate pe un racem.

Aloe vera (Aloe barbadensis) este o specie cunoscută pentru proprietățile sale medicinale. Tulpina ajunge până la 90 cm înălțime, iar frunzele sunt verzi – gri, lungi de aprox. 45 cm, foarte cărnoase (groase).