„Eu fac mâncare și am grijă de copii, tu duci gunoiul și speli mașina” este una dintre variantele pe care le adoptă un cuplu tradițional. Din fericire, veșnica discuție despre „locul femeii e la cratiță” nu prea mai e de actualitate.
Rolurile partenerilor într-un cuplu nu sunt bătute în cuie, ele se pot inversa, aparent fără nici o problemă. De ce aparent? Pentru că, deși nu există nici o diferență între responsabilitățile pe care fiecare le are (atât timp cât amândoi fac câte ceva), stabilirea acestor responsabilități este important să se facă încă de la început, ca să nu existe discuții neplăcute ulterior.

Se spune că primele săptămâni în care un cuplu (căsătorit sau nu) locuiește împreună, sunt hotărâtoare. Această perioadă, a cărei lungime depinde de la cuplu la cuplu, este cea în care cei doi tatonează terenul și fiecare trebuie să cedeze câte ceva.
Deși unii nu recunosc această perioadă ca atare, ea are aceste caracteristici independent de voința unuia sau a celuilalt. Dacă apuci să faci de la început un lucru, îl vei face probabil pentru tot restul vieții cuplului. Așa că ai grijă ce și cât cedezi, ce responsabilități îți asumi. Dacă nu ții cont de asta, după un timp, când vei dori să mai predai din responsabilitățile tale și celuilalt, ți se va reproșa că te-ai schimbat, că nu mai vrei să faci ceea ce făceai, că ceva nu este în regulă cu tine. Ia în serios perioada de tatonare, ca să nu fii nevoită să porți astfel de discuții în viitor.
Primul lucru important pe care trebuie să îl respecți este să fii sinceră, să nu încerci să fii ceva ce nu ești. Încearcă să îți păstrezi identitatea. Dacă nu îți place să gătești, nu te pricepi la bucătărie, poate se descurcă el mai bine. Dacă nu, învățați amândoi un minim necesar ca să nu „muriți de foame”. Nu te chinui prea tare să îl cucerești definitiv făcându-i mâncare „ca la mama acasă”, dacă știi că nu vei putea să faci asta pe termen lung. Este doar un exemplu care se aplică la orice altă situație.
Totul se negociază
Discutați de la început responsabilitățile fiecăruia. Veți împiedica astfel multe certuri înainte ca ele să înceapă. Fii atentă la această negociere, poate fi mai dură și cu consecințe mai serioase decât pare la prima vedere. Nu trebuie să fie o luptă pe față care să facă locuitul împreună agasant. Cu puțin noroc, o să vedeți că vă completați reciproc, că fiecare se pricepe sau s-ar putea pricepe mai bine la anumite lucruri. Dacă nu sunteți sinceri unul cu celălalt, indiferent de cât de mare este iubirea, unul dintre voi va încerca, poate din instinct de supraviețuire sau de conservare, să își „exploateze” partenerul, să așeze în jumătatea acestuia cât mai multe responsabilități. Fii cu ochii deschiși, nu te lăsa păcălită de sentimente, și, mai ales, nu păcăli la rândul tău, dacă vrei ca relația voastră să dureze mai mult de câteva luni.
Dacă ați ajuns într-un punct mort, în care fiecăruia i se pare că face sau trebuie să facă mai multe decât celălalt, nu lăsați lucrurile așa! Discutați! Dacă nu stabiliți regulile de la început, nemulțumirile se adună și, când vor fi prea multe, va fi mai dificil să găsiți soluții pentru toate. Încercați să vă păstrați calmul și să aduceți în discuție toate responsabilitățile pentru a le reîmpărți. Din propria-mi experiență, în 99% din cazurile în care am discutat despre o problemă am evitat o ceartă!
Nimeni nu este sclavul nimănui și dacă rolurile se echilibrează, veți trăi în armonie și liniște.
Unele cupluri folosesc tactica „Eu de ce aș face asta?”
Este util ca fiecare să realizeze cât de multă muncă implică responsabilitățile celuilalt. Mi s-a pare extraordinar de important ca ambii parteneri să înțeleagă ce presupune responsabilitatea celuilalt. Astfel, orice lucru se duce la bun sfârșit este apreciat de cei doi parteneri: de la menținerea curățeniei în casă, la cumpărături, menaj etc. Din nefericire aceste lucruri trebuie făcute continuu, în fiecare zi, fie că ai chef sau nu. Când partenerul tău a obosit să mai observe aportul tău în relație, încearcă să îi propui să inversați responsabilitățile pentru o scurta perioada de timp.
Astfel, el poate să pregătească cina într-o seară, după care să curețe în bucătărie. Tu vei aranja masa, sau vei curăța mașina. El va face lecțiile cu copiii, iar tu îi vei face un rezumat al meciului de fotbal din finala campionatului național. Încercați să faceți cumpărăturile împreună, astfel încât să decideți împreună ce anume veți avea la cină.
Nu te lăsa păcălită de aspectul de neajutorat pe care îl poate avea uneori și nu fă totul în casă înainte să vină el, ca să faci o „impresie bună”. Va crede că așa arată casa de obicei și nu va conștientiza că poate tu ai muncit o zi întreagă pentru asta. Poți să ajungi chiar să muncești prin casă o zi întreagă și când apare el să îți reproșeze că nu ai făcut un anumit lucru. Și atunci cu siguranță o să te enervezi… probabil o să fie momentul când vei dori să ‘renegociați’ sarcinile.
O soluție ar fi să faceți împreună diverse lucruri, ca să nu vi se pară nici unuia că sunteți „defavorizați”. În plus, poate fi distractiv. Puteți să ascultați muzică în timp ce trebăluiți prin casă, mai puțin în momentele în care dați cu aspiratorul. Dacă nu luați lucrurile atât de în serios ci le priviți mai în joacă, poate fi chiar distractiv. Mergeți împreună la cumpărături și priviți-o ca pe o plimbare sau ca pe o aventură în care descoperiți lucruri noi. Stați amândoi în bucătărie și nici unul nu o se mai plictiseascăa sau simtă „exploatat”.
Dacă ții cont de toate aceste lucruri și ești într-adevăr conștientă că există o perioadă hotărâtoare în care se împart responsabilitățile, lucrurile se vor rezolva mai uțor decât crezi. Probabil nu vei ajunge niciodată cu parteneul tău la discuția: „locul femeii e la cratiță”. Și nu uita: „Cum ți-l educi (partenerul), așa îl ai!”
Consideri că responsabilitățile tale sunt egale cu cele ale partenerului tău? Ce ați stabilit să facă fiecare și cum a decurs „negocierea”?
