Familia este studiată de multe discipline: sociologia, psihologia, sănătatea publica, pedagogia, asistența socială, religia etc. În prezent, funcționalitatea familiei scade. Divorțurile, perioadele complicate de tranziție, situația socio-economică existentă, lipsa bunurilor sociale deteriorează familia. Cei mai bulversați de această stare de fapt sunt adolescenții, atât din familiile bogate, dar și cei din familiile sărace.
Părinții cu bani cred că este suficient să le ofere copiilor lor bani, obiecte și relații, dar îi lipsesc de ceva capital: afecțiunea și timpul petrecut împreună cu copilul. În loc să le ofere o educație sănătoasă, bazată pe valori, ei nu fac decât să le deschidă calea către confuzie și către soluții disperate (acces la droguri etc.). Mulți dintre ei își revarsă ura și durerea asupra părinților, neputincioși ca și ei. Adolescenții și copiii care provin din familii sărace îi invidiază pe ceilalți și le privesc luxul ca pe ceva ce ei nu vor avea niciodată. Uneori cred că din cauza acestora nu vor putea să-și realizeze visele (de a face studii, de a avea un serviciu bun).
Psihoterapeuții, psihologii, sociologii studiază aceste fenomene și încearcă să ajute familiile să depășească această situație de criză. Am considerat necesar să mă alătur și eu proiectelor de psihoterapie lansate de asistența socială în vederea dezvoltării durabile a familiilor printr-o abordare multidisciplinară. Scopul proiectului a fost realizarea unor forme adiționale de psihoterapie, proces în care am crezut că lingvistica și pedagogia poate participa cu success. Drept obiective am avut analizarea motivației adolescenților pentru studiul limbilor străine, posibilitatea terapeutică de detașare față de comportamentele de până atunci, elaborarea curiculelor specifice și a ghidurilor de conversație în diverse domenii, acesibile tinerilor săraci precum și implementarea, monitorizarea, evaluarea și analiza performanțelor.
Aproximativ 600 de tineri din familiile cu funcționalitate scăzută au fost testați în cunoașterea de limbi străine. Au fost organizate prelegeri cu demonstrații audiovizuale despre viața adolescenților, care au reușit să se organizeze cu succes. Deoarece tinerilor le plac videoclipurile și filmele cu povești de succes le-am folosit pentru dezvoltarea cunoștințelor de limbi străine. Cunoașterea acestora condiționează de multe ori psibilitatea ca un tânăr să poată lucra la firmele multinaționale sau străine, de a profesa cu success într-un domeniu sau altul, de a utiliza computerul pentru acces la informații foarte importante sau pentru a relaționa cu alți tineri. O limbă străină reprezintă pentru un tânăr o cale de a-și împlini visele sau măcar de a fi mai aproape de implinirea lor.
Dintre metodele psihologice folosite au fost formele de motivație și analizarea eficacității lor. În ce privește metodele pedagogice am elaborat curicule speciale pe meserii și interese, le-am aplicat la orele școlare, la sediul asistenței sociale sau în familii. În procesul de psihoterapie am elaborat ghiduri de conversație pe care le-am distribuit adolescenților. Am experimentat diverse forme pedagogice și psihologice de influențare a creativității, participării active, de brainstorming, formare a grupurilor de intervenție, a grupurilor de salvare etc. Acestea au fost susținute de demonstrații ale unor tineri care au reușit să-și găsească un loc de muncă, care sunt satisfăcuți de ceea ce fac, de cum se îmbracă și chiar au reușit să-și ajute financiar părinții. 78 % dintre cei 600 de tineri participanți la acest proiect au fost de acord să studieze limbile străine. Dintre aceștia 85 % au ales să învețe o meserie, 6 % să meargă la facultate, și 9 % pur și simplu să cunoască limbile străine pentru orice eventualitate.
Cele mai solicitate au fost meserii precum: bucătar 48 %, chelneri 21 %, reparații auto 10 %, comerț 8 %. Ei au studiat gramatica și literatura limbilor engleză, franceză, rusă și expresii utile în conversații specifice diverselor domenii de interes pentru ei. Evaluarea rezultatelor ne-a demonstrat o acumulare simțitoare de cunoștințe în comparație cu momentul inițial, un interes crescut și o participare mai activă. Mulți dintre ei au perceput acest program ca o mare reușită motiv pentru care s-au mândrit cu reușitele lor.
La finalul proiectului s-au desprins câteva concluzii:
- Sănătatea familiilor cere o abordare sistemică, multidisciplinară.
- Motivația tinerilor pentru a studia limbile este o formă de psihoterapie eficace, care îi susține pe tineri în dificilul proces de integrare sănătoasă în societate.
- Predarea limbilor străine pentru aceste grupuri cere o abordare diferențiată și chiar individuală sau după meserii.
- Formele diverse de predare îi încurajează pe tineri să se implice, să fie entuziaști.
