Un studiu realizat în Statele Unite, finanțat de către National Institude of Aging și publicat în revista de specialitate Journal of Health and Social Behavior atrage atenția asupra faptului că ședințele de consiliere de cuplu sunt cel puțin la fel de importante la vârste foarte înaintate, cum sunt în tinerețe.
„Consilierea de cuplu este adresată în general cuplurilor tinere”, a comentat Hui Liu, profesor de sociologie la Universitatea din Michigan. „Insă rezultatele acestui studiu ne arată cât de importantă este și la vârste înaintate, chiar când persoanele respective sunt căsătorite de 40 sau 50 de ani”.
Motivul? Studiul a arătat că persoanele în vârstă care au căsătorii nefericite (în special femeile) prezintă un risc mult mai crescut de boli cardiovasculare decât persoanele care au căsătorii fericite. 1200 de bărbați și femei cu vârste între 57 și 85 de ani au participat la studiu. Participanții au fost rugați să completeze chestionare privind calitatea mariajului lor, apoi li s-au făcut teste de laborator și măsurători medicale.
Iată ce au aflat cercetătorii:
-
O căsătorie nefericită (care include, de exemplu, critici din partea partenerului, un partener posesiv sau acaparator etc.) are un efect mai puternic asupra sănătății decât o căsătorie fericită. Cu alte cuvinte, o căsătorie nefericită este mai dăunătoare pentru sănătatea inimii decât este benefică o căsătorie fericită.
Efectele calității mariajului asupra riscurilor cardiovasculare devine mai puternic pe măsură ce se înaintează în vârstă. În timp, pe măsură ce sistemul imunitar scade și organismul devine mai fragil, stresul provocat în urma unui mariaj nefericit declanșează probleme la nivel cardiovascular.
Calitatea mariajului are un efect mai puternic asupra sănătății inimii femeilor decât a bărbaților, probabil pentru că femeile au tendința de a interioriza sentimentele negative și sunt mai depresive.
Bolile de inimă duc la o scădere a calității mariajului pentru femei, dar nu și pentru bărbați. Această informație confirmă observațiile anterioare privind faptul că soțiile sunt mult mai disponibile să își susțină și să își îngrijească bărbații bolnavi decât ar face-o aceștia.
