Desi face parte din Polinezia, Insula Pastelui apartine de Chile, fiind situata la circa 4000 de kilometri de coasta vestica a Americii de Sud. Singura companie aeriana care asigura zborul spre cea mai izolata insula de pe planeta, este LanChile, iar biletul dus-intors Santiago – Mataveri Airport costa 850-900 dolari US in plin sezon. Insula Pastelui este doar o escala a cursei Santiago-Tahiti. De asemenea, exista si curse maritime, dar care asigura numai aprovizionarea cu marfuri a insulei. Unicul aeroport este la Hanga Roa, „orasul-capitala” al Insulei Pastelui, care nu are mai mult de 3000 de locuitori.
Odata ajuns, esti intampinat cu caldura de catre bastinasii, care ofera locuri de cazare la ei acasa, aceasta fiind o ocazie inedita de a descoperi modul de viata al societatii pascuane. Asa zisele hoteluri, mai precis bungalow-uri, sunt foarte scumpe si nu isi justifica pretul prin calitatea serviciilor. Insula Pastelui este un loc prea putin potrivit pentru petrecerea concediului impreuna cu familia, fiind mai degraba un lacas spiritual si cultural, una dintre putinele minuni create de om, neafectate inca de civilizatie, a carei starea initiala este relativ bine conservata.
Pentru a face turul insulei, cu sau fara ghid, se pot inchiria masini, motociclete, biciclete sau cai. Pe langa sutele de statui aflate pe insula – principalul obiectiv al calatoriei – se mai pot vizita pesteri sau Te Pito Te Kura (buricul pamantului), o piatra perfect rotunda de dimensiuni impresionante, considerata centrul magic al pamantului. Deosebit de atractive sunt si cele doua plaje: Anakena, cu nisip alb si apa turcoaz, respectiv Ovahe cu nisip roz. In zonele locuite, predomina micile ferme ale bastinasilor, principalele culturi fiind cele de legume, ananas si alte fructe exotice.
Pe alocuri sunt paduri de eucalipti, iar singurele animale salbatice sunt caii. Statuile, numite Moai, sunt raspandite pe intreaga insula si grupate in numar variabil in asezari care poarta numele de Ahu (loc sacru). Dintre nenumaratele Ahu, cele mai importante sunt: Ahu Tongariki (cel mai mare), Ahu Akivi (singurele statui care privesc spre ocean), Ahu Nau-Nau, Ahu Vinapu si Ahu Tahai. Sursa de material pentru statui o constituie cele doua cariere de piatra vulcanica, Ranoraku si Puna Pau, aceasta din urma avand roca de culoare rosie din care sunt confectionate „palariile” megalitilor.
Intrebandu-l pe ghidul nostru, Enrique, care este parerea lui legata de constructia acestor statui impresionante, am primit spontan replica lui: „Doar nu crezi ca le-au ridicat extraterestri? Stramosi mei, cine altcineva?” Acest raspuns simplu si transant nu are insa darul de a elucida un trecut ce ramane o enigma.
Prea putine raspunsuri la prea multe intrebari.
