Există astăzi peste tot în lume o cerere tot mai mare de alimente. Pentru a face față acestei cereri, oamenii de știință lucrează la găsirea de noi soluții pentru creșterea producției, protejarea recoltelor și prelungirea duratei de depozitare pentru a reduce pierderile. Se estimează că peste o treime din producția mondială de alimente este distrusă de insecte, de boli și prin alterare.
În mod tradițional, recoltele din agricultură au fost ameliorate prin tehnici de înmulțire selectivă, ale căror rezultate sunt imprevizibile, fiind necesare mai multe generații pentru a se produce caracteristici dezirabile, ca de pildă un randament crescut sau rezistența la boli. Odată create alimentele modificate genetic, produse ale ingineriei genetice, se pot opera astfel de schimbări mult mai rapid și mai precis, prin modificarea ADN-ului ce transmite caracteristicile ereditare. Acest lucru implică adesea introducerea de material genetic de la o altă specie în planta purtătoare.
Avantaje:
- Randament mărit la producția de alimente;
- Recolte rezistente la dăunători, cultivate în aproape orice climă și sol;
- Produse proaspete mai greu alterabile;
- Un conținut nutrițional superior.
Dezavantaje:
- Riscul ca rezistența la antibiotice să se transfere oamenilor sau animalelor;
- Potențial pentru reacții alergice;
- Posibil risc pentru echilibrul ecologic;
- Efecte pe termen lung necunoscute.
Spre ameliorarea naturii
Una dintre cele mai importante aplicații ale ingineriei genetice este la combaterea dăunătorilor, a buruienilor și a bolilor. Un exemplu este soia, modificată pentru a o face rezistentă la unele erbicide (substanțe ce distrug buruienile). Cultivatorii pot astfel erbicida, distrugând buruienile, dar lăsând recolta neatinsă.
În același fel, s-a ajuns la un tip de porumb ce conține o genă a unei bacterii de sol care codifică o toxină letală insectelor. Acest porumb produce toxina și este protejat de ea împotriva atacurilor insectelor. S-au produs, de asemenea, cartofi rezistenți la gândacii de Colorado. Astfel de modificări ar putea nu numai crește mult recoltele, dar și reduce consumul de pesticide și, în consecință, contaminarea apelor freatice.
Se creează în prezent plante modificate care să producă mai multe semințe, să necesite mai puțină apă, să poată fi cultivate pe soluri sărate sau acide și să fie rezistente la secetă și îngheț, ceea ce va permite cultivarea unor zone până acum sterpe și va avea un impact enorm asupra crizelor de hrană de pe Terra.
Printre alte proiecte se numără și plantele cu un conținut nutrițional ameliorat. „Orezul auriu”, cu un conținut crescut de beta-caroten, ar putea reduce numărul de 2 milioane de morți provocate anual de lipsa vitaminei A. Porumbul poate fi modificat să devină o sursă la fel de bună de proteine ca și carnea; uleiul de rapiță să aibă o proporție mai sănătoasă de acizi grași nesaturați; iar cartofii să aibă un conținut redus de amidon.
În Danemarca, oamenii de știință au creat un tip de tapioca ce nu produce efecte toxice atunci când nu este gătită corespunzător, un risc major în zonele în care tapioca este un aliment de bază.
Pui rezistenți la salmonella, boabe de cafea la care au fost suprimate genele ce controlează producția de cofeină, tipuri de ciuperci care să amelioreze calitatea vinului, găini ale căror ouă conțin substanțe pentru tratamentul cancerului și banane cu proteine care să le imunizeze împotriva anumitor boli, toate acestea țin de viitorul apropiat.
Riscuri biologice
În ciuda acestor avantaje, multe voci sunt profund îngrijorate de posibilele riscuri ale alimentelor modificate genetic. Oamenii de știință ce proiectează aceste culturi încorporeaza de regulă în materialul genetic introdus în plantă gene „trasoare” rezistente la antibiotice, pentru a putea testa succesul modificării. Dacă specia modificată rezistă la tratamentul antibiotic, aceasta înseamnă că ea a preluat cu succes materialul genetic. Una din temeri este că trasoarele rezistente la antibiotice s-ar putea transfera microorgansimelor purtătoare de boli și că bacteriile potențial dăunătoare din tubul digestiv uman și animal ar putea deveni rezistente la antibiotice.
Ingineria genetică ce are ca obiect animalele provoacă o neliniște deosebită. Deși este extrem de promițătoare, mulți o dezaprobă și sunt îngrijorați de efectele ei secundare. La porci, încorporarea unor hormoni de creștere a avut ca urmare probleme ale oaselor și articulațiilor, o coordonare deficitară și tulburări de vedere. O sugestie controversată a fost cea de a încorpora material genetic uman în vacile de lapte, astfel încât laptele produs de ele să fie identic în compoziție cu laptele uman.
Au fost exprimate și temeri că noii compuși ai alimentelor modificate ar putea provoca reacții alergice. Este posibil ca alimentele produse de ingineria genetică să nu aibă aceiași valoare nutrițională ca alimentele tradiționale, sau ca ele să aibă efecte neprevăzute asupra florei intestinale sau a reacțiilor imunitare. Dar nici o amenințare pentru sănătatea oamenilor nu a fost până în prezent dovedită.
Îngrijorări ecologice
O altă amenințare este riscul unor dezechilibre ale balanței ecologice imposibil de prevăzut. S-a dovedit că porumbul ce produce insecticid omoară și fluturii, nu numai insectele dăunătoare, și s-au exprimat îngrijorări în privința efectelor recoltelor modificate genetic asupra calității solului și a animalelor sălbatice.
Plantele modificate genetic le-ar putea poleniza pe cele aflate în vecinătate, transferând rezistența la dăunători și altor specii, cu consecințe necunoscute. Deși folosirea speciilor modificate este strict reglementată, în anul 2000 s-a descoperit că o mică proporție din rapița de ulei cultivată în Europa și Marea Britanie conținea urme dintr-o varietate modificată genetic, fenomen care se crede că s-a produs atunci când sămânța nemodificată canadiană a fost plantată prea aproape de cultura modificată.
Legislația Uniunii Europene, intrată în vigoare în aprilie 2004, pretinde că produsele modificate să poată fi urmărite pe tot traseul din câmp și până la consumator și garantează că toate alimentele și nutrețul ce susțin sau sunt produse pe baza organismelor modificate genetic să fie corespunzător inscripționate.
