Cafeaua nu este doar o sursă importantă de cofeină, ci mai conține cel puțin alte 300 de ingrediente active. Multe dintre acestea sunt antioxidanți benefici, iar unul – niacina – este o vitamină. Niacina este produsă în timpul procesului de prăjire a boabelor și o ceașcă de cafea furnizează circa 1 mg din această vitamină.
Totuși, pentru a obține necesarul zilnic recomandat unui adult de niacină, ar fi necesare 15 cești de cafea. Orice altă valoare nutrițională a acestei băuturi provine din laptele și zahărul adăugate. Cofeina din cafea este un diuretic natural.
– Ușor laxativă și diuretică;
– Stimulează atenția;
– Vă poate ține treaz atunci când este nevoie;
– Poate reduce riscul de diabet.
Dezavantaje:
– Au fost descoprite legături între consumul mare de cafea fiartă sau espresso și un risc crescut de apariție a bolile de inimă;
– Cafeaua infuzată prin fierbere poate ridica nivelul de colesterol în sânge;
– Poate provoca migrene persoanelor predispuse;
– La femei, consumul excesiv poate crește riscul de osteoporoză odată cu înaintarea în vârstă.
Cafeaua și colesterolul
Unele studii au descoperit că bărbații care beau cafea în cantități mai mari de 6 cești pe zi, se confruntă cu un risc crescut de boli de inimă. Totuși, acest risc are legătură mai mult cu metoda de preparare a cafelei decât cu conținutul ei de cofeină.
Atunci când cafeaua se prepară într-o cafetieră, prin folosirea unui espressor automat de cafea, ori prin turnarea apei calde peste cafea și aducerea la punctul de fierbere (metodă populară în țările scandinave), se eliberează două substanțe chimice care ridică nivelul colesterolului în sânge și cresc riscul bolilor de inimă. Substanțele, denumite cafestol și kahweol, sunt prezente în mod natural în bobul de cafea, dar sunt eliminate atunci când cafeaua trece printr-un filtru de hârtie, ca și în procesul de producție al cafelei instant.
Cafeaua și bolile de inimă
O ceașcă de cafea ridică pulsul și crește ușor tensiunea arterială. Un consum moderat de cafea nu provoacă hipertensiune. Nici chiar persoanele deja hipertensive nu este necesar să elimine cu totul cafeaua. Până recent s-a crezut că persoanele care au suferit un atac de cord trebuie să înceteze definitiv să bea cafea sau să bea numai varietățile decofeinizate. S-a susținut că fie cafeaua în general, fie cofeina conținută de aceasta declanșează aritmii cardiace și sporește șansele de a suferi un alt atac de cord.
Cu toate acestea, cercetările din Marea Britanie și SUA au arătat că atunci când este filtrată, cafeaua nu provoacă aritmii cardiace în rândul persoanelor care au suferit un atac de cord. Prin urmare, nu este necesar să evitați cafeaua dacă ați suferit un astfel de atac.
Alte studii arată că riscul de diabet tinde să scadă în rândul consumatorilor de cafea și că ea contribuie chiar la ținerea glicemiei sub control la persoanele suferinde de aceasta boală.
Posibile riscuri
Bănuielile că riscul cancerului pancreatic sau de alte tipuri crește în urma consumului de cafea s-au dovedit neîntemeiate – este posibil chiar ca el să scadă riscul de cancer al intestinului gros.
Însă femeile nu trebuie să bea cafea în cantități mari: studii recente arată că femeile care beau regulat mai mult de 3-4 cești de cafea zilnic se expun unei diminuări a fertilității și totodată au un risc crescut de a contracta osteoporoza după menopauză și la bătrânețe.
Cofeina produce o creștere temporară a tensiunii arteriale. Ea poate totodată provoca unor persoane aritmii cardiace.
Cafeaua se numără printre cei mai des citați factori declanșatori ai migrenelor și multor persoane le provoacă insomnie dacă este consumată prea târziu în cursul serii.
Persoanele care beau multă cafea și care întrerup brusc consumul pot acuza simptome de sevraj de cofeină. Printre acestea se numără durerile de cap și o iritabilitate extremă, însă acestea dispar după câteva zile.
Decofeinizarea
Efectul de stimulent al cofeinei poate fi evitat dacă recurgeți la cafeaua decofeinizată. A existat la un moment dat îngrijorarea că solvenții organici folosiți la decofeinizare lasă în urmă reziduuri nocive, însă acest lucru nu se întâmplă în cazul dioxidului de carbon lichid folosit în prezent.
